Referinţe . Press release

„Preferinţa Irinei Iosip pentru tehnica pastelului îşi găseşte cu uşurinţă explicaţia, odată ce îi parcurgi vizual lucrările. În acest caz, pastelul răspunde deopotrivă sensibilităţii artistei cât şi expresivităţii temelor abordate de aceasta.

Necesităţii creatoarei - de a fi pe alocuri descriptivă, cu predilecţie în seria „Peisaje”, altădată accentuat simbolică, în ciclul „Metamorfoze” dar mai ales în cel dedicat „Fantasmelor”- îi corespunde pastelul.

La expresivitatea atât de mult căutată de artişti, Irina Iosip ajunge urmărind cu sensibilitate dar şi abilitate tehnică, senzaţia de catifelare, această senzaţie oferind cu certitudine o amprentă personală, caldă lucrărilor sale.

Dincolo de mânuirea concret-fizică a pastelurilor, de partea tehnică (deja semnalată) bine cunoscută şi exploatată intens, apare ca evidentă dimensiunea mai întâi psihică a culorii şi apoi cea spirituală. În acest scop al bunei comunicări cu privitorul - al transmiterii mesajului în datele sale complexe de poveste şi stare - sunt atent urmărite relaţiile dintre culori, miza acordurilor stabilite fiind ori de a introduce interlocutorul într-o atmosferă cu care acesta consonează ancestral (este demersul întâlnit în „Peisaje”) ori de a-i propune partenerului la dialogul vizual, o ambianţă eterică din care misterul și straniul nu lipsesc.

Fără a-şi diminua infinitele posibilităţi ale acordurilor, Irina Iosip face totuşi nişte alegeri cromatice în funcţie de subiectul propus. Pentru ciclul închinat peisajului, datorită bogăţiei de culori întâlnite în natură (natură de altfel surprinsă în diversitatea ei), artista nu precupeţeşte nicio culoare. Când vine însă vorba de „Fantasme” spre exemplu, demersul urmăreşte mai degrabă culoarea în capacitatea ei de interiorizare şi spiritualizare. Pentru starea de necunoscut imposibil de descifrat, stare urmărită de Irina Iosip, albastrul, verdele şi nu în ultimul rând galbenul-auriu (acesta din urmă în cantităţi foarte mici) vorbesc de la sine despre ceea ce se petrece la un alt nivel al psihicului.

Unitatea creaţiei Irinei Iosip este dată de filonul figurativ al compoziţiilor sale. Chiar atunci când artista îşi denumeşte lucrările „abstracte”, există suficiente informaţii în detaliile construcţiilor sale care să ne trimită cu gândul la un vizual familiar-figurativ.”

2011, Roxana Păsculescu, critic de artă


„Irina Iosip excelează prin diversitatea temelor abordate, prin game cromatice de la monocromie la contraste complementare, bine stăpânite, prin tuşa vibrată şi pe alocuri uşor transparentă. Are un desen viguros, mergând pe studiul formelor pe care le compune armonios şi divers.

Elementele PĂMÂNT, AER, APĂ, prezente în lucrările ei, sunt redate cu materialitatea lor diversă, formând un TOT pe care-l regăsim în natură.

Toate acestea denotă că pictoriţa Irina Iosip este un fin observator al naturii, dar şi un artist care deceleaza cu profesionalism elementele inspitatiei sale şi realizează lucrări solide compozitional şi cromatic.

Fiecare lucrare este purtătoare a unui mesaj, fie discret sugerat prin linie, culoare sau pur şi simplu prin atmosfera creată, fie mai pregnant, prin compoziţia lucrării precum în seriile „Fantasme”, „”Fascinaţia apei” şi „Metamorfoze”. Aici elemente din natură, printr-o compunere rafinat-elaborată, metamorfozează în idei şi concepte, fiind purtătoare de energii speciale - într-o permanentă rezonanţă cu o spiritualitate înaltă.

Raportul albastru-orange din lucrarea ''Ciucas montaign'' uimeste prin dozarea echilibrată a culorilor calde, care vin să sublinieze perspectiva peisajului. Alternanţa aceasta cromatică arată ca aici avem experienţa unui artist matur, acumulată în ani de zile.”

2011, Paula Tudor, artist plastic



"Reconsiderări imagistice

Prezenţă unanim remarcată la manifestări expoziţionale din Italia, Rusia, Moldova, dar şi prezentă pe simezele româneşti, în speţă cele bucureştene, Irina Iosip, cu a sa expoziţie de la Cercul Militar Naţional, lansează o sintagmă, pe deplin morivată estetico-plastic, aceea de „Fragmente colorate”.

În fapt, este vorba de o fragmentare a imaginii, plasticiana propunându-ne o „capcană” imagistică, putem afirma.

Rod a unei bune regândiri, în plan vizual, expoziţia de la Sala Rondă a Cercului Militar Naţional este, în fapt, o reconfirmare a dorinţei plasticienei de a-şi reconverti în plan vizual şi maniera de conceptualizre a ideilor estetice.

Dacă în anterioarele consemnări remarcam bunul spirit peisagistic al autoarei, acum sunt convins şi obligat să atrag atenţia privitorului spre o nouă faţetă a pictoriţei, care ţine efectiv de fenomenul ludic.

Balerinele Irinei Iosip respiră un aer de viabilitate, sunt perfect perceptibile plastic, dar, în percepţii alternative, deplin motivate, au şi nenumărate accente de celestitate.

Suava „regizare a imaginii, noile concepte coloristice, ideea de dinamism a creaţiilor propuse şi materializate pe simeze, consacră expoziţia semnată Irina IOSIP, drept un eveniment plastic de bună referinţă !”

2009, „Naţiunea”, Dragoş Ciobanu


"Opţiuni imagistice

În mod cert, creaţiile semnate de Irina IOSIP se înscriu sub beneficiul, demnul de laudă, semn al figurativului.

Artista este nu numai o bună posesoare a unei tehnici designatice, de excepţie, cu o linie când sensibilă, abia perceptivă, când „dură”, plină de vigoare, forţă, dar îşi „completează” compoziţiile prin arealuri cromatice pline, în acelaşi timp, de vigoare, dar şi de o certă inventivitate în îmbinarea culorilor.

Plasticiana deţine, în mod cert, o ştiinţă a „manevrabilităţii” imaginii, căreia îi conferă în compoziţiile sale o notă celestă, o aură de inedit, puţin întâlnită în lucrări cu tentă „terană”.

Peisajele Irinei Iosip au un profund aer de viabilitate, arborii foşnesc, casele par să radieze viaţa, totul este viu, într-un complex demers vizual-artistic”.

Naturile statice ale artistei respiră acelaşi aer de naturaleţe, de bună şi inspirată concepţie vizuală, materializate fiind în naturi statice, în majoritate, cu flori de o carnalitate şi o truculenţă absolut remarcabile.

Nici personajele umane înglobate, cu fineţe, în expoziţie, nu lipsesc, distingându-se şi în acest „domeniu” pictural, o bună şi inteligentă înţelegere a motivului propus.

Irina Iosip artist plastic despre care am mai referit în alte rânduri, demonstrează că graţie talentului, spiritului său profund novator, a acumulat noi experienţe, din ce în ce mai valoroase, menite, desigur, săi- confere un remarcabil loc în galeria plasticii româneşti contemporane.”

2008, „Naţiunea”, Dragoş Ciobanu

Menţionată în:

2012

---

„Sensibilă şi introvertită, pictoriţa percepe permanenta transformare a lucrurilor şi nimic nu i se pare mai frumos decât reflectările luminii în nori sau peste formele de relief. Peisajele Irinei Iosip au atmosferă. Livada de pruni înfloriţi are parfum şi prospeţime, căpiţele de la poalele Ceahlăului miros a vară, stejarul arămiu se luptă cu vântul de toamnă, iar pădurea desfrunzită, în veşmânt hibernal, deschide o poartă magică spre iarnă. Ca un concert al anotimpurilor, peisajele artistei aduc în dar privitorului frumuseţea inefabilă a unei lumi în care se reflectă divinitatea”.

2003, „România Liberă”, Adina Ştefan

"Exprimând o largă paletă de stări, Irina Iosip trece succesiv de la natura statică la peisaj, de la peisajul exterior la expresia unor stări lăuntrice. "Mise en page" este în permanentă transformare, ne aflăm incontestabil în prezenţa unei personalităţi creatoare, impregnată de originalitate. Culoarea are când aspectul unor smalţuri, strălucind în toată intensitatea ei, când evocă prin irizări inefabile lumi vegetale care sunt totuşi proiecţia unor stări de spirit. S-ar părea că pe acest tărâm al lumilor secrete, Irina Iosip se simte în largul ei, scintilaţiile formelor culminând în surreal."

2000, George-Paul Mihail, pictor